NEGRU MARIUS - BUZAU - ROMANIA

Judetul Buzau

ISTORIC

    Straveche vatra de istorie si civilizatie, Buzaul, ca nume dacic de legenda, mentionat pentru prima oara intr-un document scris in secolul al IV-lea e.n., era caracterizat de Nicolae Iorga in cartea” Drumuri si orase din Romania”, aparuta cu mai bine de nouazeci de ani in urma, ca “un tinut de mosneni, unii dintre ei urmasi ai razboinicilor din vremile de necurmate lupte”care “au pe linga aristocratia vechimii pamintului si pe aceea a indelungatei minuiri a sabiei”.

    Prima mentiune documentara a judetului Buzau ca unitate administrativa, dateaza din anul 1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, Stefan cel Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii  Romanesti pe fiul sau adoptiv Mircea.

Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar Ramnicu-Sarat in 1439.

Localitatile din “Bania Munteniei”, cum numea tot Nicolae Iorga batrina vatra a Buzaului, pe care le infatisam cititorului dornic de drumetie si de a le cunoaste in paginile urmatorului referat, sint racordate astazi cu toata fiinta lor la suflul politic, economic si spiritual al tarii.

    Situat la interfata celor trei mari provincii romanesti, a caror punte de legatura a fost, tinutul Buzaului, cu mindrele lui plaiuri, a luat parte la evenimentele de seama din istoria poporului roman, populatia locala participind efectiv si activ la implinirea aspiratiilor de unitate si independeta nationala, de eliberare sociala.

    Aruncind un arc peste timp, constatam cu satisfactie ca aici s-au adunat de-a lungul secolelor numeroase fapte de istorie, o bogata zestre de date si evenimente care poarta pecetea muncii si luptei oamenilor de la poalele Subcarpatilor, ai caror urmasi pastreaza inca numeroase datini si obiceiuri, traditii si comori folclorice, legende tesute cu har si sensibilitate de decanii de virsta ai satelor.

    Calatorind pe plaiurile Buzaului, drumetul intilneste locuri, unele prea putin cunoscute, de-o rara frumusete: munti de-o salbaticiune aparte, defilee si cascade, vai cheiuri si lacuri pline de farmec si poezie,dealuri cu pomi fructiferi si intinse podgorii, peisajul selenar al Piclelor si nesfirsita cimpie a Baraganului, cu holde aurii unduitoare, dar si cu paduri de frasin, salcim si stejari seculari.

    In acest relief variat, privitorului contemporan i se infatiseaza monumente istorice (o vasta campanie arheologica si de restaurare indeparteaza tot mai mult enigmele din jurul unor importante obiective) si ale naturii, asezari umane in care s-au nascut, au trait sau prin care au trecut o seama de personalitati de frunte ale poporului nostru.

    Pe firul baladelor, al legendelor sau al unor fapte de istorie, pe firul bogatelor traditii de lupta ale inaintasilor sint brodate spectacole, serbari folclorice si cimpenesti care maresc interesul tuturor categoriilor de oameni pentru cunoasterea acestei zone stravechi de pamint romanesc.

 

    ASEZARE GEOGRAFICA

    Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a tarii, invecinindu-se cu judetele Brasov si Covasna, catre nord-vest; cu judetele Vrancea si Braila catre est ; cu judetele Ialomita si Ilfov catre sud si judetul Prahova catre vest.

    Ocupind o suprafata de 6072 km2, judetul Buzau se situeaza intre longitudinile de 44?50’-45?45’si latitudinile de 26?10’-27?20’. Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al riului cu acelasi nume, cuprinzind in mod armonios toate formele de relief.

 

    RELIEFUL

    Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice.

 

    ZONA DE MUNTE cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint identice ca structura si aspect geografic.

    Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic.

Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor : Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.

Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m, Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m.

    Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa.

 

    ZONA SUBCARPATICA, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica.

    Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-799 m.

    Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii noroiosi.

    Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda.

    Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime, structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau.

    Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei.

    In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se continua in judetul Prahova.

    La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde asezari rurale infloritoare.

   

 CIMPIA acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului, Cimpia Calmatuiului si Cimpia Rimnicului (numite in ordine de la vest catre est).

 Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istrita.

 

ATRACTIA TURISTICA A RELIEFULUI BUZOIAN

    Iubitorilor de drumetii le sunt recomandate urmatoarele itinerare turistice in judetul Buzau:

Itinerar in imprejurimile Cislaului:

In vecinatatea satului Buda, drumetul poate vizita locul cu evocari haiducesti de la Fantana Hotilor. De Buda, se leaga fiinta Doamnei Neaga, ctitora unei bisericute ridicata aici pe la 1580, in forma de corabie cu ferestre mici si lipsita de turle (abia in anul 1883 s-a instalat o turla). Declarata monument istoric in anul 1937, ea adaposteste osemintele reinhumate ale Doamnei Neaga si ale tatalui sau Vlaicu.    Tot in imprejurimile Cislaului, peste dealurile Baidea si Muscel ajundem –in aproximativ 3 ore- trecand prin satul Tega la schitul Carnu, constructie din piatra, asezata in mijlocul unei paduri de tei, ctitorie din anul 1546, a domnitorului Mircea Ciobanu si a sotiei sale, Doamna Chiajna.In imediata apropiere a schitului se afla un lac cu apa sarata sulfuroasa. De aici se intinde o priveliste atragatoare spre culmile muntilor si in jos, de-a lungul vaii, pana spre Berca.

Itinerar pe Valea Bascii Chiojdului:

Pe Valea Bascii Chiojdului, drumul se ramifica din drumul DN 10 Buzau – Brasov in satul Poeni.

    Vizitatorilor li se recomanda 2 locuri interesante din imprejurimi, si anume:La Fundul Catinii si pe dealul Carafte, unde mai exista cateva chilii rupestre, ramase din vremurile tulburi ale invaziei straine.

    De satul Catina se leaga numele haiducului Gheorghelas, erou popular local, stapan al drumurilor si padurilor din jur  prin anii 1825 – 1827. Pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu, el a ramas si dupa inabusirea miscarii, un razvratit impotriva boierilor si a stapanirii cutreierand dealurile Istritei si Ciolanului, pana la Fantana Hotilor, fiind in cele din urma omorat de potera.Ispravile sale au imbogatit folclorul local cu o frumoasa balada, care constituie una din cele mai reusite piese ale creatiei populare din aceasta zona.

    La numai cativa km de aceasta asezare, sosim in Depresiunea Chiojdului, unde se afla localitatea cu acelasi nume: Choijd.Nu departe de localitate, se afla ruinele Castrului din Drajna de Sus, care atesta prezenta unei garnizoane romane.

    Depresiunea Chiojdului constituie un colt de tara in care natura si-a risipit cu daruire comorile. Padurile de brad si foioase, poieni si fanete inflorite, o liniste adanca tulburata doar de talangile turmelor si de zbuciumul vantului confera Chiojdului virtuti turistice de singulara frumusete.

    In capatul nordic al vaii sta de veghe satul Basca Chiojdului, unde drumul se desparte odata cu raul pe cei doi afluenti : Basca cu Cale si Basca fara Cale, prelungindu-se catre nord, pana sub culmile ce formeaza cumpana apelor catre Siriu si Teleajan.Urmand poteci de picior, drumetul isi va putea prelungi itinerarul patrunzand in zona traseelor ce brazdeaza Masivul Siriu sau catre tinutul trecatorii uitate de la Tabla Butii.

    Din Basca Chiojdului, pe un drum forestier, trecand prin Priseaca si Valea Nehoiului, putem ajunge la Nehoiu.

    Alte poteci, pornind din satele asezate in albia Bascii Chiojdului, peste Dealul Cornatel, pot alcatui de asemenea cateva trasee atragatoare catre localitatile de pe Valea Buzaului.

Itinerar pe Valea Sibiciului

    Valea Sibiciului este strabatut de un drum comunal in stare buna, care trece prin localitatile:Sibiciul de Jos, Sibiciul de Sus, Valea Sibiciului, Colti si Alunis, toate situate intr-un cadru natural deosebit de atragator.

    De indata ce parasim Valea Buzaului, peisajul se schimba brusc. Natura devine mai salbateca, peretii stancilor abrupti si colturosi, se inalta ametitor, lasand impresia de echilibru instabil.

    Localitatea Colti, numita dupa cei 7 colti de piatra ce domina inaltimile, este salsul unei pretioase avutii nationale: chihlimbarul. Fosila organica, rezultata din secretiile rasinoase ale padurilor de conifere care au acoperit in indepartate ere geologice aceasta regiune, chihlimbarul de Colti se prezinta intr-o gama de culori de o rara frumusete, de la galben la rosu, la verde sau la brun inchis.Recordul de greutate este obtinut de o piatra de 4 Kg.

In localitate s-a organizat o expozitie a chihlimbarului, care ilustreaza prin unelte si imagini munca si viata “cautatorilor”, si merita sa fie vizitata.

Originea Coltilor se pierde in neolitic, cand a constituit vatra unui trib de pastori.

Muntele, stanca, padurea creeaza aici o fortareata naturala unde vechii locuitori si-au gasit firesc scaparea in vremurile de restriste.Martore mute ale acestui zbucium raman vestigiile rupestre de la Alunis  si cele cateva chilii sapate in piatra deasupra Mlajetului, in Piatra Bogzii si la Varful Pietrii. La Alunis vestigiile cuprind, pe langa biserica sapata in stanca din marginea de rasarit a satului, 3 chilii aflate intr-o perfecta stare de conservare.

Camera principala a bisericii are o lungime de 15 m si o latime de 3 m. Intrarea se face printr-un pridvor de lemn, prevazut cu o turla, acoperita cu sindrila.

    Din cele trei chilii exterioare, interesanta este cea mai de sus pentru migala cu care a fost sfredelita si inzestrata cu canaturi de usi si ferestre, trepte pentru picioare si lacase pentru sprijinirea miinilor, precum si pentru inscriptiile ce pomenesc numele celor ce au locuit aici de-a lungul veacurilor.

Itinerar-trasee locale din Gura Teghii

    Strabatind ulitele catunului Tega si apoi lunga poiana a Seciului, vom ajunge pe culmea plesuva a Tegii.Catre stinga ni se ofera privirii deschiderea adinca a Vaii Paltinisului, dincolo de care se ridica inaltimile Casocii si Podul Calului, in timp ce in fata vom cea mai frumoasa si cuprinzatoare priveliste a masivului Penteleu.In dreapta ne asteapta stina din Tega, strajuita in spate de Virful Podul Grecilor (1200m).

    De pe culmea Teghii cararea urca in panta din ce in ce mai pronuntata Grohotisul (1328m), pe care-l ocoleste la circa 50 m sub virf.

    Incheind ocolirea Penteleului, Bisca Mare si Bisca Mica isi amesteca apele in marginea nord-estica a satului, la picioarele monolitului de piatra de la Vadul Cornului.

    In unghiul format de intilnirea celor doua vai retinem profilul mai putin obisnuit al muntelui Sulivastru, cu o coama in forma de sa, pe scobitura careia, strajuita pe laturi de doua proeminente impadurite, coboara din crestet pina in marginea apei o admirabila pajiste, iarna-o veritabila panta de schi.

    Din punct de vedere turistic, prin masivul Penteleu intelegem ansamblul de munti cuprins intre cursul riului Bisca Mare si cu afluentii sai, piraiele Patacu, Bisculita, Cernatu si Viforita si  cursul riului Bisca Mica cu afluentii sai-piraiele Zanoaga, Balescu si Ciulianos.

    Structural Penteleul se prezinta sub forma unei stele, fiind alcatuit dintr-un nod central, Virful Penteleu(1772 m), din care se ramifica direct sau prin legaturi directe sase culmi:

        Coriiu     (1610m)……….N

        Zanoaga  (1535m)……….N-E,

legate cu virful prin intermediul culmii comune Lilieci-Virful Crucea Fetii(numita si Culmea Penteleului)

        Miclausu (1491m)……….V

        Piciorul Caprei (1520m)…….S-E

ambele legate cu virful prin intermediul Culmii Sapte Izvoare;

        Viforita             (1620m)……..S

        Cernatul            (1391m)……..V

legate fiecare direct cu virful.

    Virful central domina ca inaltime culmile adiacente cu diferente de nivel variind intre 100-150 m, ceea ce, alaturi de profilul sau ascutit contribuie in a-i oferii un aspect impunator. Prin pozitia sa, el ofera privirilor imaginea intregii curburi a Carpatilor.

    Bogatia vegetatiei si faunei a determinet declararea unor zone din masiv drept rezervatii (codrul secular de pe Valea Viforitei avind in compozitia sa exemplare de arbori care depasesc virsta de 140 ani, alcatuieste rezervatia forestiera Milea-Viforita, iar o zona din muntele Piciorul Caprii, invecinata cu Lacul Negru, a fost constituita ca parc dendrologic )

    Munte vestit pentru pasunile sale, Penteleul a atras si in trecut atentia iubitorilor de natura, dintre care unii scriitori si poeti l-au imortalizat in operele lor.

 

RESURSE NATURALE ALE RELIEFULUI

   Din resursele naturale mai importante sunt: petrolul, gazele naturale, carbunii, potentialul hidroenergetic si eolian, chihlimbarul, calcarul, nisipurile cuartoase si diatomita, sarea, gresia, pietrisul si izvoarele minerale, soluri fertile, padurile, pajistile si fondul cinegetic.

Rezervele de calcare de la Magura a permis de mult timp exploatarea lor pentru obtinerea varului si pentru constructii rurale ( Ciuta, Viperesti, Magura ) dar si pentru executarea de opere de arta. Din zona Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita. Nisipurile cuartoase sunt utilizate la fabricarea sticlei. De langa Buzau si Ramnicul Sarat se extrage argila de calcar superioara folosita in constuctii. Prospectiile geologice au evidentiat prezenta unor importante rezerve de sare la Manzalesti, Bisoca, Bratilesti, Goidesti. Chihlimbarul se gaseste in imprejurul localitatilor Mlajet, Sibiciu, Colti, Bozioru, Plostina, Terca. Pentru constructii rurale se utilizeaza foarte mult gresia de Taracau.

Izvoare minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice uneori bogate in iod : Siriu, Nehoiu, Monteoru, Pisici, Balta Alba, Strejeni, Lopatari se valorifica in mica masura.

 

CLIMA

   Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief.

    Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana.

    Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tirziu, datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie.

    Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.Ploile cele mai frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-100 mm).In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la cimpie ; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte).

Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3 tipuri principale declimat de munti, deal si camp.

Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii bogate  : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700 mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat.

Pantele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic generand vanturi de tip

Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale.

Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice. Acest baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor termodinamici.

Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest.

Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie.

 

HIDROGRAFIA

   Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie riul Buzau, care, din totalul de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele administrative ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud, traversind judetul de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sint : in zona montana : Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut.

    Al doilea riu important ca marime este Rimnicul, al carui curs pornit din coastele Furului Mare strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului.

    Reteaua hidrografica a judetului Buzau este armonios completata de un important numar de lacuri diferite ca marime, geneza si stadiu de evolutie. Dintre cele situate in zona montana, cel mai important si totodata cel mai cercetat din punct de vedere turistic este Lacul Vulturilor sau Lacul Fara Fund de pe Siriu. Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din politele structurale ale culmii Maliiei, la altitudinea de 1420 m, Lacul Vulturilor considerat cel mai de jos lac de munte din tara.

    In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat de vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc Mlastina Vulturilor.

    Urmeaza Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al Ivanetului.

    O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenomenele de dizolvare-tasare in zonele cu sare (lacurile Menedic).

    In zona de cimpie inregistram prezenta limanelor fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu, Amara si Balta Alba, cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa.

 

FLORA

    Vegetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele trei zonele de relief existente.

    La cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei.

Daca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape inexistenta, in silvostepa, pe linga terenurile ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor de altadata, cum sint cele de la Rusetu, Bradeanu, Valeanca, Cringul Buzaului, Frasinului, Spataru si cele de la nord-est de orasul Rimnicului Sarat.

    In aceste paduri, in functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul pufos (Qercus pubescens) la un loc cu ulmul, parul, marul salbatic si asociatii de arbusti.

    Tot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe suprafete mai mici sau mai mari petice de vegetatie legate de existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi care sint in discordanta fata de vegetatia zonala, constituind asa numita vagetatie azonala-intrazonala din cimpia judetului.In acest sens, mentionam vegetatia lacurilor Amara, Balta Alba si din jur.In lacul Balta Alba, ale carui ape sint mai concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care contribuie la formarea namolului ce a adus renumele bailor.

    Pe vaile Calmatuiului, Cotofistei si Galbenu, pe terenurile uscate intilnim ca predominante o serie de specii rare ca ; Petrosimonia Trianda (scirtiitoarea sau hericica) si hrean salbatic, iar pe terenurile umede saricica sau ciurlan, iarba sarata si catina alba, singura planta lemnoasa adaptata zonelor saraturate.

    Tot in cuprinsul saraturilor amintite in zonele cu mai mica concentratie, de la obirsia Calmatuiului se dezvolta padurile Frasinu si Spataru, ambele constituind un complex de o deosebita importanta ecologica-genetica-evolutiva.

    Aici se dezvolta frasinul pufos, mojdreanul, iar in cadrul unei vegetatii bogate, specii endemice ca : galbinarea, iarba mare, stinjenelul si laptuca.

    Padurea Spataru constituie singurul punct forestier din tara in care se observa tranzitia de la frasinul pufos la stejar.

    Un alt element caracteristic in cadrul vegetatiei cimpiei il constituie “Cringul Buzau”. Aici sub umbra stejarilor multiseculari, este prezenta o interesanta vegetatie in care se remarca sica si laleaua de cring, o raritate pe cale de disparitie.

    Zona dealurilor subcarpatice si zona de munte sint ocupate de paduri etajate astfel : etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subalpin.

    Un caz interesant in flora zonei subcarpatice il prezinta regiunea vulcanilor noroiosi de la Piclele-Beciu, unde se dezvolta asociatii halofile de ghirin si arbustul endemic gardurarita.

 

    FAUNA

    Fauna nu prezinta specii caracteristice, dar favorizata si de faptul ca judetul concentreaza in limitele sale toate formele de relief, este foarte variata, este foarte variata alcatuind un interesant tablou ecologic si cinegetic.

    Ajutate de existenta zonei intermediare subcarpatice, majoritatea speciilor de animale si mai ales pasarile desfasoara un proces de migratie continua de la munte la ses si invers, dupa cum conditiile de viata si adapost se prezinta temporar mai favorabile intr-o zona decit in cealalta

    In stepa si silvostepa, dintre pasari intilnim mai cu seama speciile cintatoare : ciocirlia, privighetoarea, mierla, graurul, pitigoiul, vrabia, rindunica, cucul etc ; rapitoarele : eretele, uliul, bufnita, cucuveaua etc.

    Mamiferele sint reprezentate prin speciile comune de rozatoare : orbetele, popindaul, hirciogul si cirtita. Alaturi de rozatoare mai intilnim dihorul, vulpea, nevastuica si iepurele.

 

MONUMENTE SI REZERVATII NATURALE

 Pe teritoriul judetului Buzau sint ocrotite, conditionat de prezenta lor toate speciile de plante si animale pentru care, pe ansamblul tarii, aceasta masura este prevazuta si legiferata.

    Dintre acestea mentionam : papucul doamnei, tisa, gardurarita, la care se mai adauga citeva exemplare de arbori seculari din teritoriul localitatilor Buzau, Rimnicu Sarat si Monteoru.

    Dintre pasari mari, amintim : corbul, vulturii si acvilele, gainile de fazani si de cocosi de munte.

    In ceea ce priveste animalele acrotite, acestea se inscriu intru totul in pevederile legii economiei vinatului si vinatorii : ciutele de cerb comun, cerbul lopatar, caprioarele, femelele de capra neagra, muflonii]

    O parte din obiectivele naturale de care dispune judetul, prezentind interes stiintific si peisagistic deosebit, au fost declarate si protejate ca rezervatii naturale ale Academiei Romine-Comisia monumentelor naturii. Acestea sint :

    -ZONA VULCANILOR NOROIOSI din jurul localitatilor Scortoasa-Beciu-Piclele, constituind o rezervatie geologica si botanica in suprafata de circa 30 ha, in cuprinsul careia se ocroteste peisajul si speciile de flora caracteristica ;

    -ZONA BLOCURILOR DE CALCAR MEZOZOIC si Sarea lui Buzau situata intre localitatile Badila si Rusavat, constituind o rezervatie geologica in suprafata de circa 1,5 ha, in cuprinsul careia se ocrotesc blocurile de calcar cu fosile de virsta jurasica si aria cu eflorescente de sare.

    Deosebit de acestea, pe teritoriul judetului mai exista un important numar de rezervatii din fondul forestier, dintre care mai insemnate sint :

    -PADURILE FRASINU SI SPATARU, din raza ocolului silvic Buzau.

    -PADURILE HARTAGU din raza ocolului silvic Nehoiasi si Milea-Viforita (Penteleu) din raza ocolului silvic Gura Teghii.

    -PADUREA DE PINI SILVESTRU SELARI (Bisoca) din raza ocolului silvic Vintila Voda-ca rezervatie peisagistica.

 

POPULATIA

Populatia judetului este de peste 515.000 de locuitori (2,3% din populatia tarii), din care 211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural. Din totalul locuitorilor, 500.000 sunt romani. Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.

 

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA

Judetul Buzau constituie una dintre cele mai vechi unitati administrativ-teritoriale din tara noastra. In sprijinul acestei afirmatii vom mentiona ca prima harta administrativa a Tarii Romanesti, alcatuita de stolnicul Constantin Cantacuzino in anul 1700, cuprinde un numar de 17 judete, dintre care judetele Buzau, Rimnic si Sacuieni se suprapun teritorial cu actualul judet Buzau.

Pina in anul 1843, judetul se intindea din crestele muntilor si pina in cimpie sub forma unei fisii, marginita de cursurile de apa ale Buzaului si Rimnicului si, numai dupa aceasta data, prin inglobarea partiala a judetului Sacuieni-desfiintat-acesta se intinde spre vest si spre nord, incluzind cea mai mare parte din muntii si Subcarpatii Buzaului, Mizilului si partial Cimpia Gherghitei. In aceste limite judetul va fiinta pina in 1950, cind noua impartire administrativa il transforma intr-una din cele 28 de regiuni ale tarii.

    In sfirsit, prin reorganizarea administrativ-teritoriala din anul 1968, judetul Buzau se reinfiinteaza in limitele actuale, orasul cu acelasi nume devenind municipiu.

    Judetul Buzau cuprinde azi 85 unitati administrative grupate astfel:municipiul Buzau, resedinta judetului, municipiul  Ramnicu-Sarat, 2 orase: Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 481 de sate.

Situat pe malul drept al riului Buzau, la rascrucea drumurilor comerciale care leaga Moldova, Muntenia si Transilvania de porturile dunarene, municipiul Buzau are un trecut milenar.

 

ECONOMIA

    Economia - ponderea cea mai mare o are indrustia urmata de agricultura si prestari servicii. La nivel judetean isi desfasoara activitatea 5035 agenti economici. 156 de stat, 49 cu capital mixt, 86 proprietate de grup si 4744 privat care se afla in crestere. Desi ponderea agentilor economici cu capital de stat este de 3% acestia realizeaza 97% din productia industriala a judetului.

 

Industria

    In judet isi desfasoara activitatea un numar de 51 de agenti economici cu capital majoritar de stat, iar aportul agentilor economici privati la activitatea industriala este de 316 societati comerciale.

La o serie de produse industriale de baza Buzaul ocupa locul principal in productia tarii. Aici se produc in exclusivitate aparatele de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frana si etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi pentru sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului sunt : productia de geam tras, utilaje tehnologice pentru industria chimica si metalurgica, produse prelucrate de polietilena, sticlarie pentru menajertie, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei si zahar de consum.

In economia judetului predominanta este industria, urmata de agricultura si de prestari de servicii.

In judet exista 17.318 agenti economici, din care 35 cu capital de stat, 139 cu capital mixt, 7443 proprietate de grup si 10.701 cu capital privat.

 

Agricultura

     Agricultura a reprezentat mult timp ramura de baza a economiei judetului.

Statisticile aratau ca, in 1938, suprafata arabila a judetului era de 210.299 ha. Marea proprietate detinea 24.817 ha, iar micii proprietari 185.428 ha. Fanetele ocupau 46.336 ha, padurile 116.700 ha, livezile 10.302 ha, vita de vie 11.761 ha.

In prezent, Buzaul detine o pondere de 2,7 %  in suprafata totala si agricola a tarii, 2,3% in populatia totala si in populatia ocupata  si de aproximativ 2,0 % in productia industriala si agricola a tarii.

 

Cai si posibilitati de eficientizare a agriculturii

    Ca in toata tara reforma agrara a dus la realocarea pamantului tarii. Datorita acesteia impartirea pamantului in gospodaria taraneasca este de dimensiuni reduse.

Gospodaria taraneasca de tip comercial mica este rar intalnita reprezentand o exploatatie care dispune de o suprafata menita sa satisfaca nevoile elementare. Datorita faptului ca in Romania gospodariile taranesti nu sunt societati comerciale  cu statut juridic nu-si administreaza si evidentieaza activitatea economica pe principii contabile de gestiune si finante, nu platesc

impozite pe profit si nu prezinta la sfarsitul anului un bilant cercetarea societatilor comerciale se face mai greu.  

Se observa in zona de Sud culturi ce au un consum mare de munca pe unitatea de masura la suprafata. Orice cultura practicata in gospodariile analizate au o motivatie economica - sociala bine definita : porumbul boabe folosit atat in consumul alimentar cat si in consumul furajer, floarea soarelui ( cultivata traditional in aceasta arie ) - scop comercial ; graul - semanat datorita calitatilor sale tehnologice ; furaje pentru pasari ; alte culturi ( orz lucerna etc ) completeaza necesarul de nutret ; vita de vie are o dubla semnificatie pentru gospodar.

Ca aspect general sunt rare gospodariile care cresc un numar mare si divers de specii de animale si pasari datorita lipsei infrastructurii locale si regionale, de absorbtia surplusului de produse agrare mai ales de origine animala care sa stimuleze prin parghii economice interesul tarii in activitatea de comercializare.

Resurse umane

Acestea sunt formate din membrii familiilor sezonier platiti, rude interesate de productie. Zilierii reprezinta o sursa relativ disponibila dar utilizarea acestora se face in functie de capacitatea de plata. Pe fondul imbatrinirii excesive a membrilor gospodariilor aportul zilierilor si rudelor creste.

 

Veniturile banesti

    Au o importanta deosebita : de ele depind consumurile banesti din gospodarie resursele banesti nu pot acoperi necesarul productiv al exploatarii.

In medie 30% din consumurile materiale si umane necesare desfasurarii activitatii agrare se procura prin mijloace banesti. Astfel indiferent de dimensiunea gospodariei sectorul vegetal absoarbe cea mai mare parte a resurselor banesti. Diferenta dintre consumurile materiale si umane totale evaluate si cele care au fost procurate cu mijloace banesti arata ca-n gospodariile taranesti aproximativ 70% provin din resurse proprii.

Sursele de acoperire a deficitului financiar datorat eficientei scazute apar din chiar modul de gestionare a resurselor financiare din gospodarie.Indiferent de sursa de formare a veniturilor acestea sunt redistribuite de tarani pentru nevoi de productie si doar din punct de vedere economic, pentru consum familial. In situatia in care veniturile banesti agricole sunt insuficiente in acoperirea cheltuielilor banesti necesare sustinerii activitatii agricole se apeleaza la o a doua sursa de venituri -neagricole -provenite din salarii, pensii si diferite ajutoare sociale diminuindu-se astfel nivelul de trai.

 

Comert

    Reteaua comerciala cuprinde: 2865    unitati, din care 12 de stat, 87 cooperatiste si 2766 cu capital privat.

 Ca manifestare comerciala specifica, veche de secole, se remarca Targul traditional “Dragaica”. In fiecare  an, in luna Iunie acesta devine locul de intalnire al producatorilor de bunuri de larg consum din Buzau si din zonele limitrofe.

 

TURISM

    Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului, indeosebi in munti si zona colinara, la care se adauga bogate elemente de ordin istoric, etnografic si folcloric, ofera turistilor satisfactii deosebite.

    Masivul Siriu, inalt de 1659 m, atrage prin frumusetea peisajului, marcat de culmile domoale si pajistile alpine. Pe acest masiv se afla Lacul Vulturilor,, denumit si Lacul fara Fund.

    In Subcarpatii Buzaului, Vulcanii Noroiosi, de pe Dealul Piclelor, constituie un element natural unic in tara noastra. Pe Valea Slanicului, in apropiere de Lopatari si la Rusavatu-Viperesti, un alt fenomen impresionant este “Focul viu”, flacari albastrii ce ies din crapaturi adanci ale solului.

    Lacurile reprezinta alte obiective de interes turistic.

Retin atentia grupurile de lacuri de la Joseni, Policiori, de pe Valea Grabicina, Meledic, Odaile, precum si cele de la  Balta Alba, recunoscute pentru valoarea terapeutica a namolurilor.

    Pentru refacerea sanatatii, turistii pot beneficia de tratament in  statiunea Sarata-Monteoru, faimoasa pentru apele tamaduitoare.

    O atractie aparte o reprezinta obiectivele cultural – istorice si arhitectonice, cum sunt : Castrul si Thermele romane de la Pietroasele, asezarile rupestre de la Alunis – Colti, si Fisici – Bozioru, Complexul brancovenesc “Adormirea Maicii Domnului” din Ramnicu-Sarat, Biblioteca “vasile Voiculescu “ din Buzau, Colectia de Chihlimbar de la Colti, Tabara de sculptura in aer liber de la Magura, Manastirile de la Ciolanu, Ratesti etc.

    Acestora li se adauga Palatul Comunal Buzau, astazi Primaria municipiului, Palatul episcopal, Catedrala Episcopiei buzaului, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judetean, Complexul funerar din cimitirul “Dumbrava” Buzau unde sunt amplasate doua lucrari de Brancusi: “Rugaciune “ si Bustul lui Petre Stanescu.

    Un interes deosebit starneste tezaurul “Closca cu pui de aur “, descoperit pe dealul Istrita in anul 1837, a carui copie se afla in Muzeul judetean.

 

OBIECTIVE TURISTICE IN CUPRINSUL ORASULUI BUZAU

Vizitarea obiectivelor turistice ale Buzaului incepe din Piata Daciei, adica din centrul orasului. Aici se afla cladirea Palatului comunal.

    In piata Daciei , pavata cu marmura alba si decoruri rosii si negre, inspirate din motivele costumelor nationale din zona, se mai afla : un comlex comercial “Dacia” si hotelul Pietroasa.

    Din Piata Daciei, pe linga cladirea Palatului comunal, ajungem la COMPLEXUL EPISCOPIEI, important monument istoric al orasului.

    BISERICA EPISCOPALA. In forma in care ni se infatiseaza, catedrala a fost reconstruita de Matei Basarab in anul 1649, cu o restaurare in anul 1740.

    In fata catedralei se afla, in interiorul complexului, PALATUL DOMNESC, costruit de Constantin Brincoveanu intre anii 1710-1712, care aminteste inca, in ciuda refacerilor ulterioare, stralucirea stilului care a inflorit in timpul vietii ctitorului sau. Incaperile sale l-au avut drept oaspete, in trecerea lui prin Buzau, in noaptea de 6 spre 7 noiembrie 1859 si in anul 1860, pe Alexandru Ioan Cuza, sala de receptie si camera in care a dormit domnitorul pastrindu-se si astazi intocmai.

    Incaperile palatului sint decorate cu scene reprezentind trecutul Episcopiei.

    Pe malul drept al Buzaului, s-a amenajat PARCUL TINERETULUI, cu strand, lac pentru canotaj, teatru in aer liber, sala de sporturi si diferite alte instalatii distractive, cu alei largi si bine asfaltate.

    Parcul, bine amenajat, este , dupa Cringul Buzaului, a doua “oaza” de verdeata, care atrage din an in an un numar mare de vizitatori si sportivi.

    In fiecare an, intre 12-24 iunie, cind cimpul se umple de floarea dragaicutei, se tine la Buzau traditionalul tirg al Dragaicii, ecou indepartat al nedeii Penteleului si care secole de-a rindul a inlesnit intilnirea si legaturile negutatorilor din Tara Birsei, Moldova si din Cimpia Baraganului. In acest sens, un hrisov din anul 1793, datorat voievodului Constantin Moruzi, mentiona importanta schimburilor comerciale ce se efectuau in “Tirgul de doua tari”.

    Referindu-se la serbarea Dragaicii, Dimitrie Cantemir mentiona in “Descrierea Moldovei”: “… norodul si la noi in Moldova ca si in alte tari … se inchina si acum in poezii si cintece la citiva zei necunoscuti, care se vede ca se trag din idolii cei vechi ai dacilor, asa sint Lado si Mano si Zina Dragaica”. Cantemir vedea in Dragaica pe Ceres, zeita vegetatiei si a agriculturii la romani …” Caci in vremea anului cind incep sa se coaca semanaturile, toate fetele taranilor aleg pe cea mai frumoasa dintre ele si-I dau numele de Dragaica. O petrec pe ogoare cu mare alai, o gatesc cu cununi din spice  si cu multe basmale colorate si-i pun pe miini cheile de la jitnita. Dragaica impodobita in acest chip se intoarce spre casa, cu miinile intinse si cu basmale fluturind in vint, de parca ar zbura-si cutreera toate satele cintind si jucind laolata cu tovarasele ei... Fata care a intruchipat Dragaica nu se poate marita decit abia dupa trei ani “.

 

INTINERARE TURISTICE IN IMPREJURIMILE BUZAULUI

Fiind asezat in zona de cimpie, municipiul Buzau nu are in imediata sa apropiere prea multe obiective de interes turistic. Singurele elemente de acest gen sint padurile Frasinu si Spataru. Pe linga importanta stiintifica pe care o au, aceste paduri indeplinesc si functia de agrement.

     In padurea Frasinu se poate vedea si o mica crescatorie de fazani care provin din padurea Rusetu, punct important de creste seminaturala a fazanilor, iar in padurea Spataru un mic colt zoologic.

 

CULTURA

     In judetul Buzau, functioneaza 7 (sapte ) case de cultura, 364 biblioteci, 2 muzee, tabara de sculptura Magura, 81 camine culturale cu 118 filiale, o casa memoriala (Vasile Voiculescu din Pirscov).

    Biblioteca judetului Buzau, Vasile Voiculescu, infiintata in 1893, detine un patrimoniu de importanta nationala, constituit din peste 250.000 de volume si manuscrise.

    Muzeul judetului, infiintat in 1895, are un patrimoniu de peste 46.000 piese muzeu, colectiile muzeale Colti, Cotorca, Smeeni, Colectia de etnografie si arta populara “Casa V.Manaila”.

    Judetul Buzau a dat scenei romanesti numeroase talente lirico-dramatice: Aristide Demetriad, G.Ciprian, Vladimir Maximilian, Nicolae Leonard, Florica Cristoforeanu, Dinu Stelian.

In literatura judetul Buzau este reprezentat de Vasile Carlova, Vasile Voiculescu, G.Ciprian, Ion Baiesu.

    Renumit centru cultural, Buzaul s-a remarcat si prin activitate publicistica, reprezentata de cele peste 500 ziare si reviste, incepind cu “Vestitorul bisericesc” aparut in 1839 la Buzau, “Aurora “ la Ramnicu-Sarat – 1875 si continuand cu celebra “Gazeta Sateanului “ a lui C. Datculescu.

In prezent se editeaza si se tiparesc ziarele: “Opinia ”Muntenia”, “Amprenta”,  emit posturile de radio “Campus”, “Media”, “Radio Buzau”, isi desfasoara activitatea trei societati comerciale de transmitere a emisiunilor TV prin cablu: STORM TV, MEGA CONSTRUCT si ROMTELECOM , precum si cateva tipografii, cele mai importante fiind: “Eurografic designe”, “Mod Linotype” si “Buzau”.

 

ETNOGRAFIE

    In spatiul Buzoian satele ocupa stravechi vetre de locuire.Integrate cu mare grija in cadrul natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, dupa directia vantului si ploii.

    Punctul central al satului il reprezinta batraneasca biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date socio-economice despre viata si trairile satenilor.

    Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu Raiul in stanga si Iadul in dreapta, incanta prin décor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare  a personajelor din lumea satului.

    Casele si gospodariile de munte si de deal inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice pentru agroturism.

    Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, admirat astazi in colectiile muzeale dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara “Casa Vergu-Manaila”., si cea a muzeului din ramnicu-Sarat.

    Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea pietrei.Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii in piatra, crucile facute de ei ajungand in inima Baraganului. Se remarca Cimitirul de la Cotorca, declarat rezervatie de patrimoniu.

 

INVATAMANT

    Inceputurile invatamantului in judetul Buzau sunt legate de Scoala de la Manastirea Meledic din Raghinari (V. Voda), care s-a infiintat cu peste 400 de ani in urma, unde s-au pregatit primii gramatici munteni. Alt focar in jurul caruia fiinteaza scoli mentionat in anul 1725 este Episcopia Buzaului.

    La 18 aprilie 1832 se deschide la Buzau prima Scoala in limba romana pentru ambele sexe, condusa de Dionisie Romano.

    In anul scolar 1998/1999 in judet functioneaza 832 unitati de invatamant, din care 15 gradinite cu orar prelungit, 339 gradinite cu program normal, 420 unitati de invatamant primar si gimnazial, 28 licee si grupuri scolare, un liceu cu profil militar, o scoala postliceala sanitara, 2 scoli profesionale, 8 cluburi pentru copii, precum si taberele scolare de la Arbanasi, Poiana Pinului, Monteoru, Hartagu si Fisici.

 

SANATATE

    La sfarsitul anului 1998, reteaua sanitara judeteana cuprindea 8 spitale, 7 policlinici, 23 dispensare medicale urbane, 81 dispensare medicale teritoriale si 16 dispensare scolare, 79 cabinete medicale private, 48 farmacii privatizate, 10 puncte farmaceutice.     

    Pentru protectia sociala a populatiei, exista 10 crese, un camin-spital pentru batrani la Ramnicu-Sarat, 12 centre de plasament si 2 cantine de ajutor social.

 

SPORT

    Activitatea de educatie fizica si sport este organizata in 4 cluburi si 247 asociatii, iar baza materiala a acestora e reprezentata de 3 stadioane, peste 20 sali de sport, un bazin olimpic, o sala a sporturilor, un patinoar si altele.

 

PROTECTIA MEDIULUI

   Romania si in cazul de fata judetul Buzau ca si-n alte tari din fostul bloc sovietic trebuie sa faca fata poluarii cauzata in principal de propria-i industrie care in ultimile 2 decenii a dus la o degradare crescanda a factorilor de mediu.

Marile complexe industriale sau zootehnice, rezultatele politicii aberante comuniste au avut un efect nefast asupra zonelor urbane si a mediului din imprejurimi.

Cele mai multe (astfel de) societati industriale nu ofera o protectie adecvata populatiei prin existenta unor filtre la cosurile de fum, statii de epurare a apei reziduale sau pentru depozitarea in conditii ecologice a materialelor care pot contamina solul sau panza freatica.

Un factor de contaminare a solului il are industria energofoga (chimica, metalurgica).

Se stie ca inainte de 1989 consumul de energie al Romaniei depasea de doua ori pe cel al Frantei care avea o populatie de 50 mili-oane de locuitori.

Degradarea continua a mediului e asigurata si de proasta gestionare a deseurilor industriale sau menajere, in existenta scazuta a reciclarii a unor materiale.

Padurile au avut de suferit mult nu doar datorita taierilor necontrolate in special dupa '90 cat si a ploilor acide, eroziunii solului.

Suprafata de padure de care ar avea nevoie Romania e de circa 40 % din total iar ea are o intindere de aproximativ 22 % din totalul teritoriului. Aceasta datorita profundelor perturbari in structura medilui.

 

Sectorul energetic produce o poluare foarte grava in zonele de extractie a petrolului, zonele uranice, carbunelui. Din suprafata Romaniei 10 milioane ha cultivate, 4 mil. sunt afectate de eroziune.

Ingrasamintele si apele uzate provenite de la crescatoriile de animale sunt principalele surse de poluare cu nitranti a apelor.Pesticidele reprezinta o alta sursa de poluare a solului. Desi in urma redistribuirii fondurilor funciare suprafata tratata chimic a scazut, totusi se constata o continua degradare a solului.

Permanent omenirea trebuie sa-si controleza atitudinea fata de rolul mediului natural in economie si in societate, precum si in privinta obligatiilor sale pentru protectia si refacerea mecanismelor intime ale proceselor naturale.

Aceasta deoarece protectia, conservarea si ameliorarea mediului natural cer nu numai un effort deosebit in domeniile stiintific, tehnic, economic, financiar, cultural-educativ, ci si o mare unitate de vointa si actiune in acest scop din partea membrilor societatii.

    -rebuie sa protejam mediul natural (nu numai cadrul feeric al zonei judetului Buzau). Aceasta trebuie realizata astfel:

 

-    Cunoasterea temeinica a lui si a interactiunilor dintre sistemul social-economic si sistemele naturale, prevederea consecintelor mai apropiate si mai indepartate ale acestor interactiuni ;

-    Utilizarea rationala si cu economicitate maxima a resurselor naturale, indiferent de originea lor ;

-    Prevenirea si combaterea scrupuloasa atit a degradarii mediului, provocata de om, cit si a celei produse din cauze naturale ;

-    Armonizarea intereselor imediate, de lunga durata si permanente ale societatii umane in utilizarea factorilor naturali de mediu : aer, apa, sol, subsol, flora, fauna, rezervatii si monumente ale naturii, peisaj.

 

Bibliografie :

•    Album monografic ( Doina Ciobanu, Doina Filatti, Alex Oproescu, Constanta Tanase )

•    Buzau – Ghid Turistic ( Lazar Baciucu, Valentin Georgian, Aurelian Pitu)

•    Geografie Economica Teritoriala a Romaniei ( Coordonator stiintific: Prof.Univ.Dr. Florina Bran)

•    Raport Consiliul Judetean Buzau pe anul 1999

 

Autori: BANITA ALINA & STANILA MANUEL – VICTORAS